Continutul Principal

Sedința Camerei Deputaților din 27 iunie 2018

Data: 16 noiembrie 2018 |  Autor:

Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:   Mihaela Huncă – declaraţie politică cu titlul Investiţia în scăderea analfabetismului funcţional este o investiţie strategică în profesionalizarea forţei de muncă din ţara noastră;

Doamna Mihaela Huncă:

„Investiţia în scăderea analfabetismului funcţional este o investiţie strategică în profesionalizarea forţei de muncă din ţara noastră”

Atunci când discutăm despre priorităţile strategice în educaţie, trebuie să luăm în calcul, în mod obligatoriu, şi elemente de natură economică, cum sunt productivitatea, competitivitatea economică, nivelul de calificare al forţei de muncă etc.

Creşterea economică şi dezvoltarea socială, pe care o presupune în mod direct mărirea capitalului şi a PIB-ului dintr-o ţară, sunt strâns legate de abilităţile şi cunoştinţele pe care le deţine, în sens larg, populaţia ţării respective. De pildă, o bună parte dintre noi folosim la ora actuală tehnologia digitală la locul de muncă. Mai mult, un număr semnificativ de oferte de pe piaţa muncii din ţara noastră cer un nivel minim de competenţe digitale. Aceste fapte simple ne arată că economia actuală a României depinde în mare măsură de absorbţia tehnologică şi de existenţa unei forţe de muncă capabilă să folosească noi tehnologii. De aceea, un obiectiv foarte important al sistemului de educaţie din ţara noastră trebuie să fie grija pentru dobândirea de cunoştinţe şi abilităţi care să îi permită fiecărui copil de astăzi să se adapteze cu succes pe piaţa muncii peste 20 sau 30 de ani. Intervenţia crucială în acest moment în sistemul de educaţie trebuie să aibă în vedere dobândirea de cunoştinţe şi abilităţi.

Abilităţile de bază ale angajaţilor în proiecţiile economice făcute pentru 2020, când va fi nevoie ca ei să inoveze şi să absoarbă cât mai multă inovaţie pentru a progresa, sunt elemente precum: capacitatea de a localiza informaţia necesară într-un context larg şi folosind surse multiple, respectiv capacitatea de a face raţionamente elementare, de diferite feluri, cu informaţia selectată. În spatele a ceea ce numim gândire critică şi rezolvare de probleme stau astfel de abilităţi de bază, fără de care viitorii adulţi nu vor putea presta un număr mare de activităţi.

În România, datele statistice arată că un procent foarte mare al absolvenţilor de învăţământ obligatoriu nu au abilităţi de bază de gândire critică şi rezolvare de probleme. Potrivit datelor OECD din 2016, procentul elevilor de 15 ani din învăţământul obligatoriu din România, care nu pot selecta informaţia relevantă şi nu pot face raţionamente elementare, este de 42%. Acest fenomen este denumit „analfabetism funcţional”. Consecinţele indiferenţei faţă de această problemă pot fi grave pentru cei care vor intra pe piaţa muncii în următorii 10-20 de ani. Atunci când o bună parte a populaţiei angajate nu deţine abilităţi de bază, se ajunge ca în economie să se folosească tehnologii de producţie învechite sau să aibă o pondere mare ramuri cu un grad scăzut de tehnologizare, care nu cresc semnificativ productivitatea.

O concentrare preponderent pe liceu sau pe învăţământul universitar nu rezolvă această problemă gravă. Este foarte greu să mai formezi o persoană în învăţământul secundar superior sau în cel terţiar, dacă acestei persoane îi lipsesc abilităţi de bază, de care are nevoie chiar în procesul de calificare, cum ar fi să raţioneze rudimentar, folosind selectiv o cantitate variabilă de informație.

Problema României nu este învăţământul universitar, ci învăţământul primar şi liceal, acolo unde sunt puse bazele educaţiei copiilor, care influenţează apoi totul în economie şi societate.

În opinia mea, alfabetizarea funcţională a cetăţenilor reprezintă o condiţie fundamentală pentru dezvoltarea economică a oricărei ţări.

Scăderea analfabetismului funcţional ocupă locul al doilea în rândul priorităţilor Comisiei Europene, în domeniul educaţiei. Media la nivelul ţărilor Uniunii Europene este acum de 20%, iar ţinta este ca analfabetismul funcţional să scadă la 15%, în 2020. Din acest punct de vedere, Comisia Europeană propune şi câteva demersuri concrete de reformă care să contribuie la scăderea analfabetismului funcţional, prin instruirea diferenţiată, un design curricular care să vizeze un profil al absolventului de învăţământ obligatoriu care este creativ, gândeşte critic şi rezolvă probleme complexe în situaţii neprevăzute etc.

Totodată, Forul european consideră că metodele active de predare-învăţare au o mare eficienţă în acest sens. În acelaşi timp, recomandă crearea unei infrastructuri pentru învăţarea profesională continuă în care profesorii să poată dobândi abilităţile şi cunoştinţele necesare formării la elevi a abilităţilor de bază, de citire şi scriere, de matematică şi de ştiinţe.

Eliminarea analfabetismului funcţional până în 2030 poate avea efecte sistematice şi pe termen lung asupra dezvoltării economice și sociale, astfel că dezvoltarea economică a României ar putea ajunge la peste 200% din PIB-ul actual.

Economiile care investesc în capitalul uman, adică în cunoaştere şi în dezvoltarea abilităţilor populaţiei, reuşesc să inoveze şi să absoarbă inovaţia într-un ritm mult mai accelerat decât economiile care nu o fac, ceea ce le ajută să-şi menţină pe termen lung un nivel ridicat al creşterii economice.

 

Printre exemple de bune practici în ţări ale Uniunii Europene se regăsesc: Marea Britanie, Franţa, Olanda, Suedia, Finlanda, Portugalia, Italia, Polonia sau Lituania.

În Franţa, Agenţia Naţională de Luptă împotriva analfabetismului colaborează cu Ministerul Francez al Educaţiei, în vederea derulării unor studii longitudinale care stau la baza implementării unor politici educaţionale de combatere şi de reducere a analfabetismului funcţional.

În Olanda, Comisia Meijerink a elaborat standarde de referinţă pentru competenţele de literaţie şi cele de numeraţie. Totodată, au fost definite nivelele minime ale acestor tipuri de competenţe necesare unei persoane pentru a funcţiona eficient în societate.

În Suedia, fiecare copil cu competenţe de alfabetizare scăzute beneficiază de un plan educaţional de suport. Părinţii au dreptul să consulte acest plan şi să-l aprobe sau nu.

În Finlanda, toţi copiii beneficiază de sprijin în învăţare, conform Legii Educaţiei de bază. Dacă acest sprijin nu este suficient, se realizează o evaluare psiho-pedagogică pe mai multe dimensiuni şi componente şi se elaborează planul individual de învăţare.

În Portugalia, prin Programul EPIS, o reţea de firme şi organizaţii colaborează cu specialişti şi experţi în educaţie pentru depistarea copiilor cu eşec şcolar şi apoi organizează sesiuni pe grupe de copii, centrate pe dezvoltarea abilităţilor non-cognitive. Totodată, au implementat un program naţional de lectură şi au derulat campanii naţionale de promovare a cititului şi crearea unui mediu virtual de învăţare pentru fiecare nivel de vârstă.

În Marea Britanie, prin intermediul ziarului „London Evening Standard” şi a campaniei iniţiate de acesta s-au strâns un număr de 700 de voluntari dispuşi să ajute copiii să înveţe, să citească şi să scrie.

În Italia, prin Programul „Născuţi pentru a citi” s-a format o reţea compusă din profesori, învăţători, medici de familie şi pediatri, librării, edituri, care colaborează pentru a-i ajuta pe copiii din diverse comunităţi să dobândească şi să-şi valorifice competenţele de lectură.

În Polonia, funcţionează Programul naţional „Prima carte a copilului meu nou-născut”, astfel că mamele nou-născuţilor primesc o carte gratuit. În acelaşi timp, se derulează Programul „Toată Polonia le citeşte copiilor”, prin care se organizează ateliere şi cluburi de lectură, moderate de persoane publice, precum şi campanii publicitare de promovare a lecturii.

În Lituania, este Programul naţional de promovare a lecturii „Reading Promotion Program”, care presupune organizarea de ateliere şi cluburi de lectură în contexte nonformale de învăţare pentru copii şi adolescenţi, moderate de actori şi vedete.

ABONEAZĂ-TE LA NOUTĂȚILE PRO ROMÂNIA

Prețuim și respectăm datele cu caracter personal. Pentru mai multe informații, citește Politica de confidențialitate.