Continutul Principal

Sedința Camerei Deputaților din 6 iunie 2018

Data: 16 noiembrie 2018 |  Autor:

Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:   Mihaela Huncă – declaraţie politică cu titlul Modele de bune practici în educaţie;

Doamna Mihaela Huncă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Obiectul declaraţiei politice: „Modele de bune practici în educaţie”.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Având în vedere că avem nevoie de o nouă Lege a educaţiei, doresc să atrag atenţia asupra câtorva aspecte pe care le consider esenţiale pentru creşterea calităţii actului educaţional şi pentru adaptarea sistemului românesc de învăţământ, în contextul actual de pe piaţa muncii.

În opinia mea, pentru ca un sistem educaţional să fie de succes, are nevoie de trei lucruri de bază: o finanţare adecvată şi în creştere de la an la an, acordarea unui statut important profesorului şi cultivarea unei atitudini pozitive a societăţii faţă de educaţie, prin sprijinirea dezvoltării industriilor culturale.

În materie de programe de învăţământ, cred că putem să ne uităm cu atenţie şi să ne inspirăm, în special din modelele ţărilor care au rezultate peste medie la nivelul tuturor ciclurilor educaţionale.

Astfel, pornind de la premisele că şcoala ar trebui să ofere mai mult decât informaţii şi obiectivul suprem este bunăstarea copiilor, finlandezii au luat câteva măsuri concrete pe care consider că trebuie să le adoptăm şi noi, indiferent de partidul sau partidele care se află la guvernare: acces egal şi gratuit la toate nivelurile de învăţământ, prin asigurarea transportului şi meselor gratuite de la ciclul preşcolar până la absolvirea liceului.

În ceea ce priveşte pregătirea profesorilor, cred că trebuie să adoptăm şi noi un sistem riguros de selecţie a candidaţilor pentru postul de dascăl, astfel încât toţi să fie absolvenţi ai unui program de master şi să urmeze cursuri anuale de perfecţionare.

 

În acelaşi timp, profesorii ar trebui să aibă libertatea de a stabili felul în care vor organiza orele, metoda de predare şi ce manuale vor folosi. Apreciez că este nevoie de a încuraja o competiţie a cunoaşterii, nu o luptă pentru note în rândul elevilor.

În opinia mea, copiii învaţă mai bine prin joc, experimente şi activităţi practice, şi nu prin metode teoretice. La fel ca în sistemul finlandez, trebuie şi în România să îmbinăm materiile teoretice cu deprinderile practice şi aptitudinile artistice.

La sistemul de educaţie finlandez, pregătirea practică din timpul gimnaziului se reflectă şi în alegerea următoarei forme de învăţământ. De aceea, numărul de elevi care preferă o şcoală cu profil vocaţional este aproape la fel de mare ca numărul celor care se înscriu la o formă de învăţământ secundar cu profil general, conform datelor OECD din anul 2017. Iar odată ajunşi la liceu, elevii au libertatea de a decide ce materii vor să studieze. Acest lucru se întâmplă pentru că modelul finlandez pune un accent deosebit pe capacitatea elevilor de a se autoevalua încă din primii ani de şcoală.

Cred că acesta este idealul către care trebuie să tindem şi noi în următorii 10 ani în ceea ce priveşte sistemul de învăţământ românesc.

Vă mulţumesc.

Deputat, Mihaela Huncă.

ABONEAZĂ-TE LA NOUTĂȚILE PRO ROMÂNIA

Prețuim și respectăm datele cu caracter personal. Pentru mai multe informații, citește Politica de confidențialitate.