Continutul Principal

#Alegeri Europarlamentare. „A fi împotriva Uniunii Europene înseamnă a fi împotriva României”. INTERVIU cu Corina Creţu

Data: 23 mai 2019

Decizia socialiștilor europeni de a îngheța relațiile cu PSD este întru totul întemeiată, iar un gest de maturitate din partea conducerii PSD ar fi să recunoască faptul că nu mai reprezintă social-democrația autentică, a declarat, într-un interviu acordat Jurnaliştii.ro, comisarul european Corina Crețu, candidat al Pro România la alegerile europarlamentare.

Jurnaliştii.ro: În ultimii doi ani de guvernare a coaliţiei PSD-ALDE aţi avut o relaţie tensionată cu Executivul de la Bucureşti pe fondul unor critici dure venite din partea preşedintelui PSD Liviu Dragnea şi a lui Darius Vâlcov. Care au fost cauzele acestui război surd declanşat împotriva dumneavoastră? A stat cumva acesta la baza deciziei dumneavoastră de a părăsi PSD pentru PRO România?

Corina Creţu: Îmi pare rău să constat acest lucru, dar cred că a deranjat faptul că am fost prea sinceră. Știți foarte bine că am lăudat Guvernul de la București atunci când a fost cazul, dar n-am putut să rămân nepăsătoare în momentul în care am văzut că ratăm șanse importante pentru dezvoltarea României. Sunt de notorietate deja cazurile spitalelor regionale.

La Comisia Europeană banii pentru aceste proiecte există și sunt parcați. Am solicitat de câteva ori Guvernului României un punct de vedere privind modul în care se dorește continuarea acestor demersuri. N-am primit niciun răspuns direct. Am fost, în schimb, ținta unor atacuri absolut inexplicabile. Sunt acuzată că nu accept întâlniri cu miniștri români, când toată lumea știe că n-a fost o singură solicitare din partea Bucureștiului căreia să nu îi răspund cu toată deschiderea.

Ca să nu mai spun că, așa cum ați putut vedea, toate atacurile la adresa mea de pe parcursul campaniei s-au bazat pe dezinformări. Văzând, așadar, direcția greșită în care conducerea PSD duce acest partid, am simțit că nu mai sunt reprezentată aici și că locul meu nu mai este în rândurile acestei organizații.

Am declarat-o și cu altă ocazie: mesajele politice ale actualei conduceri a PSD sunt cu o puternică încărcătură populistă și anti-europeană. Dar nu înțeleg de ce fac acest lucru. Cui îi servește? A fi împotriva Uniunii Europene înseamnă, în cele din urmă, a fi împotriva României.

În momentul de faţă, PSD este într-o situaţie delicată în cadrul PES şi ar putea părăsi această familie europeană, după alegerile europarlamentare din 26 mai. Va valorifica Pro România o asemenea oportunitate pentru a se afilia în familia socialiştilor europeni?

În opinia mea, decizia socialiștilor europeni de a îngheța relațiile cu PSD este întru totul întemeiată. Până la urmă, cred că ar fi chiar un gest de maturitate din partea conducerii PSD să recunoască faptul că nu mai reprezintă social-democrația autentică. Ar fi măcar sinceri cu proprii lor membri, cu simpatizanții și cu alegătorii lor. Oricum, mulți români au înțeles deja că PRO România reprezintă adevărata social-democrație.

Ca atare, una din variante e ca noi, în calitate de europarlamentari din partea PRO România, să ne afiliem grupului socialist din Parlamentul European. Dar aceste grupuri politice suferă modificări la fiecare cinci ani: uneori sunt schimbări semnificative, alteori nu, sau uneori se crează chiar noi grupuri. Rămâne de văzut cum va arăta configurația politică a Parlamentului European în această nouă legislatură. E foarte posibil să apară un grup politic nou, care să susțină cu toată forța proiectul european.

Ceea ce vreau să fie, însă, foarte clar e că PRO România se va afilia unei familii politice pro-europene. Noi am fost și am rămas susținători ai Uniunii Europene și cred cu toată sinceritatea că această construcție politică unică trebuie sprijinită cu precădere în Parlamentul European, care reprezintă instituția politică de la Bruxelles a cărei membri sunt aleși direct de către toți cetățenii europeni.

Care va fi noua arhitectură europeană după finalizarea Brexit-ului? Este fezabil proiectul unei Europe cu mai multe viteze iniţiat de preşedintele Republicii Franceze Emmanuel Macron?

Așa cum știți, prin cel mai recent act politic comun, liderii statelor europene și-au declarat susținerea față de proiectul unei singure Europe. Chiar Declarația de la Sibiu prevede acest aspect esențial pentru Uniunea Europeană, odată ce Brexit se va fi încheiat. Cele cinci scenarii privind viitorul Europei, lansate de Comisia Europeană în martie 2017 au devenit teme ale dezbaterilor publice și ale sutelor de dialoguri cu cetățenii pe care Comisia Europeană le-a realizat în cursul acestui mandat.

Concluzia a fost aceea că statele europene trebuie să fie solidare și la bine, și la greu. Soluțiile trebuie să fie comune și să nu lase pe nimeni în urmă, să nu dezavantajeze niciun stat membru. Cred că oricine își dorește o Europă puternică susține aceste idei. O coordonare mai atentă între statele membre este, printre altele, și soluția împotriva populismului, care vedem că acaparează discursul politic în foarte multe țări europene.

Proiectul european a înfruntat multe provocări de-a lungul istoriei sale, dar cred că toate aceste situații au amplificat solidaritatea dintre statele membre.

Dacă veţi intra în plenul comunitar din postura de europarlamentar veţi sprijini măsura condiţionării fondurilor europene de respectarea statului de drept şi implicit a justiţiei?

Trebuie să privim realist lucrurile și să fim foarte conștienți că apartenența la Uniunea Europeană nu poate aduce statelor membre doar drepturi, ci vine și cu o serie de obligații. România, la fel ca toate celelalte țări, și-a dorit să devină parte a proiectului european, a fost un deziderat împărtășit de întreaga clasă politică și de cetățeni. Este, fără îndoială, o realizare istorică pentru țara noastră.

Imaginați-vă cât de greu ne-ar fi fost, din toate punctele de vedere, în afara Uniunii. Uitați-vă cât de dificil le este, din păcate, țărilor din proximitatea noastră care nu fac parte din această construcție politică. Dar apartenența la Uniunea Europeană nu reprezintă un drum cu un singur sens. De aceea, printre obligațiile statelor membre este și respectarea statului de drept. În fond, e o măsură care asigură corectitudinea în relația dintre statele membre.

Doar astfel putem da asigurări partenerilor noștri europeni că fondurile pe care le utilizăm își ating destinația. Dar e și un gest de reciprocitate. Am putea sta liniștiți că banii cu care și noi contribuim la bugetul Uniunii sunt folosiți corect dacă știm că o țară are probleme de corupție?

Cred, așadar, că trebuie să protejăm cât de mult putem fondurile europene. Rolul lor este acela de a veni în sprijinul statelor care se confruntă cu probleme economice și, în cele din urmă, o astfel de condiționare urmărește să întărească justiția din statele membre, nu este nicidecum o piedică sau o sancțiune.

De ce în această campanie electorală nu au fost abordate temele preponderent europene şi s-au preferat cele naţionale? Dumneavoastră ce proiecte le propuneţi românilor?

Eu am bătut țara la pas în decursul acestor săptămâni și am revăzut locuri pe care le-am vizitat și în calitate de Comisar European. Știți foarte bine că, deși sunt responsabilă de 28 de state membre, nu am avut cum să nu rămân atașată de România. Nu a fost localitate prin care să trec și să nu văd măcar un proiect finanțat din fonduri europene. Din păcate, adevărul e că oamenii nu au fost întotdeauna informați că viața lor s-a îmbunătățit grație banilor europeni.

Eu despre asta am discutat cu românii: le-am arătat care sunt beneficiile certe pe care le avem prin apartenența la Uniunea Europeană. Dar, în același timp, nu am putut să nu constat că România duce încă lipsă de proiecte majore și că nu a profitat suficient de fondurile pe care le are la dispoziție. Sigur, m-am bucurat că o bună parte a localităților au acum apă curentă și canalizare mulțumită fondurilor atrase, însă acestea sunt chestiuni de bază pentru secolul în care trăim.

Nu pot să nu mă gândesc, în acest context, și la satul românesc, care e pur și simplu lăsat în paragină, cufundat adesea în sărăcie. Dacă în alte țări orășenii se mută la sate, în România satele sunt depopulate într-un ritm inimaginabil. Tocmai de aceea, printre proiectele mele majore se va număra și reabilitarea satului românesc, care trebuie să devină atrăgător pentru tineri, oferind servicii publice de aceeași calitate ca și orașele. Această discrepanță dintre rural și urban nu face bine nimănui. Așadar, din păcate, aproape nimeni nu mai vorbește despre nevoile reale ale românilor.

Ca europarlamentar, alături de colegii mei din PRO România, voi face toate demersurile pentru a reduce și pe mai departe decalajele dintre România și statele dezvoltate din Occident. E, într-un fel, o continuare a proiectului meu din acest mandat de Comisar European.

Concomitent cu alegerile europarlamentare din 26 mai vom avea şi referendumul pe justiţie iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis. Veţi vota şi la referendum?

Da, eu voi vota și la referendum, pentru că reprezintă o bună ocazie de a ne exprima punctul de vedere cu privire la aceste teme referitoare la justiție, teme care – așa cum știm cu toții – au influențat mult dezbaterea publică din România ultimilor ani.

Sper, însă, ca rezultatele acestui referendum să fie palpabile și să nu constituie un simplu exercițiu politic.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *.
Comentariul va fi reținut pentru moderare.

Câmpul este obligatoriu.
Câmpul este obligatoriu.
Adresa de e-mail este incorectă.

Prețuim și respectăm datele cu caracter personal. Pentru mai multe informații, citește Politica de confidențialitate.

ABONEAZĂ-TE LA NOUTĂȚILE PRO ROMÂNIA

Prețuim și respectăm datele cu caracter personal. Pentru mai multe informații, citește Politica de confidențialitate.