Continutul Principal

#Alegeri Europarlamentare. Drumul pro-european al Republicii Moldova trece şi pe la Bucureşti. Interviu cu Iurie Leancă (Pro România)

Data: 21 mai 2019

Drumul european al Republicii Moldova va stagna dacă Partidul Socialiştilor (PSRM), al cărui lider informal este preşedintele Igor Dodon, finanţat şi susţinut direct de Kremlin, va fi parte componentă a coaliţiei de guvernare după alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, a declarat într-un interviu acordat Jurnaliştii.ro Iurie Leancă, candidat al Pro România în alegerile europarlamentare şi fost premier al Republicii Moldova în perioada 2013-2015.

Jurnaliştii.ro: De ce este importantă Republica Moldova pentru ProRomânia? De ce aţi ales să candidaţi pe lista Pro România pentru PE?
Iurie Leancă: Am decis să fiu în echipa Pro România deoarece aici sunt oameni profesioniști care țin cu adevărat la Republica Moldova și care au realizat proiecte concrete sociale, economice și culturale cu scopul de a apropia cele două maluri ale Prutului.

Astăzi, rezultatele eforturilor depuse de către Victor Ponta și Mihai Tudose vorbesc de la sine: 80 mii de copii din satele din Republica Moldova se bucură de condiții mai bune în cele peste 900 de grădinițe renovate pe banii oferiți de Guvernul României; sute de elevi din toate raioanele țării, inclusiv din Autonomia Găgăuză și din liceele din stânga Nistrului, zilnic se deplasează la studii grație celor 200 microbuze școlare donate de cei doi ex-premieri; mii de vieți omenești au fost salvate grație intervențiilor rapide ale echipajelor SMURD care au devenit operaționale pe teritoriul Republicii Moldova din 2014; au fost alocați circa 2,5 milioane EURO pentru Institutul Mamei și Copilului din Chișinău; din granturile oferite de București au fost renovate Muzeul Național de Artă și Sala cu Orgă din Chișinău, ceea ce a permis creșterea numărului vizitatorilor acestor edificii ale culturii româneşti.

În acest an, se preconizează să fie dat în exploatare noul sediu al Teatrului Național Dramatic B.P.Haşdeu din Cahul, construcția căruia a început de la zero în 2014. Tot în 2014, grație construcției gazoductului Iași-Ungheni, am pus bazele independenței energetice față de Federația Rusă. Am enumerat aceste succese ale cooperării moldo-române din 2013-2014 tocmai pentru a vă arăta că, în comparație cu retorica multor politicieni români, am realizat cu Victor Ponta proiecte de care astăzi se bucură toți cetățenii din Republica Moldova: bunicii nepoțeilor care frecventează grădinițele renovate, părinții elevilor care circulă cu microbuzele școlare, rudele şi apropiaţii persoanelor salvate de SMURD etc.

În ultimii ani, politicienii din România au devenit tot mai dezinteresați de frații de dincolo de Prut. A fost abandonată politica dusă de mine și Victor Ponta care era bazată pe realizarea proiectelor comune tocmai pentru a crește credibilitatea României în ochii cetățenilor Republicii Moldova și pentru a rupe dependența de Rusia. Și acest lucru, practic, ne reușise. În noiembrie 2014, încrederea populației din stânga Prutului în România a cunoscut cel mai înalt indice, de 83%, iar față de Rusia – cel mai scăzut, de 23%, conform Barometrului de Opinie Publică.

Cu colegii Pro România împărtășim ideea că integrarea națională a românilor trebuie să devină proiectul național al României, un Snagov 2 pe Republica Moldova. Și avem motive suficiente, deoarece pe lângă istoria și cultura română, trebuie să facem față provocărilor de securitate și provocărilor energetice și economice din partea Rusiei.

În ultimul timp aţi fost atacat mediatic pe două subiecte fierbinţi: trecutul dumneavoastră de diplomat din vremea URSS şi furtul miliardului de la BEM. Cum răspundeţi la aceste acuzaţii?

În democrație, presa este puterea a patra în stat și are rolul de a informa echidistant cetățenii. Constat cu tristețe că și la București, și la Chișinău, există instituții media care devin bâte politice pentru concurenții incomozi. Momentul în care am decis să mă implic în alegerile europene alături de colegii din Pro România, nici nu intuiam că voi fi atacat pentru faptul că la începutul carierei am făcut un stagiu de practică pentru câteva luni la Ambasada de la București.
Dacă în 1940 Basarabia nu avea să fie anexată de Uniunea Sovietică, nu cred că am fi discutat astăzi acest subiect. Din 1945 am fost supuși unui lung proces de deznaționalizare, am devenit peste noapte „homo sovieticus”, ne-a fost interzis să vorbim, să citim, să studiem în limba română.

După obținerea independenței, mi-am continuat cariera diplomatică în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova și, în 2001, când la putere a venit Partidul Comuniștilor, mi-am dat demisia din poziția de prim-viceministru al Afacerilor Externe deoarece am refuzat categoric să fac parte dintr-un guvern comunist. Am revenit la minister în 2009, după revoltele masive din Chișinău care au dat jos comuniștii.

Din poziția de ministru de externe și de premier, am făcut tot ce-i posibil pentru a apropia Republica Moldova de România și de Uniunea Europeană și de a scăpa de dependența față de Federația Rusă. Grație eforturilor depuse de echipa de la minister și de la guvern, astăzi avem Acord de Asociere și regim fără vize cu UE, România a devenit principala piață de desfacere a produselor moldovenești datorită DCFTA.

Furtul miliardului este iarăși un subiect pe seama căruia mulți speculează foarte mult. Banii din sistemul bancar au fost furați timp de mulți ani prin acordarea unor credite neperformante de către trei bănci, printre care și Banca de Economii a Moldovei (BEM) care răspundea de pensii, ajutoare sociale, salariile bugetarilor etc.

Din cauza unui management defectuos al acestor bănci, și în special a incompetenței structurilor de stat menite să vegheze sistemul bancar și tranzacțiile dubioase, în 2014, la insistența Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Guvernul condus de mine, dar și Guvernul lui Chiril Gaburici, ne-am asumat responsabilitatea și am semnat garanții de stat astfel încât cetățenii care aveau depuneri la aceste bănci să nu-și piardă economiile de-o viață.

BNM argumenta atunci că, dacă nu luam atunci acea decizie, ne-ar fi așteptat căderea sistemului bancar, care ar fi dus inevitabil la prăbușirea economiei, în general. Și aici permiteţi să mai menționez că totul se întâmpla în noiembrie 2014 când situația internă și regională era foarte complicată. După anexarea Crimeii, plana o incertitudine legată de situația din sudul Ucrainei, în Odessa, care putea exploda în orice moment și ar fi avut repercusiuni directe asupra securității Republicii Moldova și a României implicit.

Să nu uităm că în regiunea transnistreană, în coasta României, staționează forțe militare ruse… Atunci cu domnul Ponta chiar am fost la Kiev unde avuseserăm o conferință trilaterală cu premierul ucrainean de atunci pentru a vedea cum vom acționa în cazuri excepționale… Tot în noiembrie 2014, în Republica Moldova urma să avem alegeri parlamentare, unde erau mari șanse ca PSRM, susținut de ruși, să obțină o majoritate confortabilă.

Deci era o situație explozivă. Nesemnarea garanțiilor de stat ar fi dus la o criză economică gravă și câștigul alegerilor de către PSRM.

Un punct important pe care vreau să-l menționez este că imediat după alegeri am chemat în Republica Moldova compania internațională KROLL (n.r. companie americană care investighează și furnizează soluții în cazurile de spălare de bani, șantaj și corupție), tocmai pentru a găsi cine se face vinovat de această fraudă. Cei care mă atacă de la instituțiile media aservite lor, uită să menționeze că anume eu am invitat compania KROLL și am solicitat partenerilor noștri occidentali să ne susțină. Și știți de ce tac? Deoarece acest subiect a devenit foarte politizat și este dusă o campanie de denigrare a tot ceea ce am făcut pentru cetățenii Republicii Moldova: regimul fără vize, Acordul de Asociere, proiectele comune cu Victor Ponta etc.

Decizii de oferire a garanțiilor de stat (așa zisul bail-out) au fost luate și de alte guverne ale statelor europene. În ultimii 30 de ani, peste 130 de crize bancare din SUA, UK, Slovenia, Spania, Italia au fost gestionate prin bail-outuri. Conform revistelor internaționale de prestigiu, altă soluție în cazul Republicii Moldova decât oferirea garanțiilor de stat nu era.

The Economist a explicat tranșant situația: „O parte din laude se datorează Guvernului, care a asigurat prompt garanții la depozitele pentru băncile devalizate. În rezultat, nici oamenii și nici companiile nu au pierdut bani în mod direct. Intervenția Guvernului a sprijinit, de asemenea, consumul și investițiile”. (https://www.economist.com/europe/2017/02/16/how-moldova-escaped-the-effects-of-a-giant-banking-crisis)

Invit românii de pe ambele maluri să mă judece după faptele concrete întreprinse de mine, nu după poveștile și fabulele scornite de alții în campanii electorale pentru a obține dividente politice.

Aş vrea să îmi enumeraţi trei proiecte pe care le aveți în vedere pentru românii dintre Prut şi Nistru dacă veţi obţine mandatul de europarlamentar.
În calitate de eurodeputat din partea României, voi lupta pentru a pune sau repune pe agendă viitorul Republicii Moldova. E nevoie de această perspectivă europeană, e nevoie de sprijin și presiune concomitent pentru Republica Moldova pentru a urgenta reformele inițiate în domenii vitale precum reforma justiției, lupta anticorupție, reforma administrativă, transparentizarea licitațiilor și a fondurilor europene.

Totodată, cu eurodeputații Pro România, vom solicita accederea la fondurile de pre-aderare ale UE în beneficiul agricultorilor și a tinerilor întreprinzători din Republica Moldova.

Nu pot să nu fiu de acord cu doamna comisar Corina Crețu care, pe bună dreptate, zice despre construcția gazoductului Iași-Ungheni că este cea mai mare realizare la frontiera Estică a Uniunii Europene. Iată de ce vom pleda pentru susținerea financiară de către UE a proiectelor de interconectare la infrastructura rutieră și energetică a Uniunii Europene și, implicit, a României.

Astfel, continuarea construcției gazoductului Iași-Ungheni până la Chișinău, construcția Autostrăzii Unirii, reconstrucția podurilor peste Prut, cale ferată modernă (cum se construiește între Ungaria și Serbia) între Chișinău și București, sunt o prioritate intrinsecă a ceea ce va face echipa Pro România pentru românii dintre Prut şi Nistru.

Ce şanse mai are R. Moldova să continue drumul european, în lipsa unei majorităţi politice după alegerile parlamentare din 24 februarie, care să îl „izoleze de la butoanele puterii” pe oligarhul Vladimir Plahotniuc?
Continuarea parcursului european al Republicii Moldova depinde foarte mult de ce coaliție de guvernare va fi formată la Chișinău după alegerile din 24 februarie 2019. Crearea majorității parlamentare nu ține doar de Partidul Democrat al cărui lider este Vladimir Plahotniuc. Este o ecuație care implică cel puțin patru actori: PPDA, PAS, PDM și PSRM.

Dacă Partidul Socialiștilor va fi parte componentă a acestei coaliții, atunci drumul nostru spre UE va stagna deoarece PSRM, finanțat și susținut direct de Rusia, prin liderul lui neformal, președintele actual Igor Dodon, a declarat că va suspenda Acordului de Asociere și Acordul de Liber Schimb cu UE.

Ca să deschid parantezele, socialiștii au protestat la Bruxelles când am semnat Acordul de Asociere cu UE, mi-au înaintat câteva moțiuni de cenzură pentru că am apropiat Republica Moldova de România și Europa. Ei duc o politică agresivă împotriva României și sunt împotriva istoriei și limbii noastre comune.

Iată de ce consider că în contextul politic intern/extern cel mai logic ar fi dacă Partidul Democrat și Partidul Acțiune și Solidaritate vor găsi un numitor comun pe domeniile prioritare pentru a continua implementarea agendei de reforme europene în domeniul justiției, luptei anticorupție, achiziții publice, absorbția fondurilor, astfel încât să formeze o coaliție majoritară pro UE, pro România.

În actuala situație, mie mi s-ar părea cel mai firesc ca cel puțin Maia Sandu și echipa sa să se așeze la masa de discuții cu Partidul Democrat și să invite, așa cum am invitat eu politicienii europeni în 2014 în calitate de moderatori, să pună pe hârtie care sunt cele mai mari probleme ale R. Moldova. Să joace un rol pozitiv și constructiv în crearea acestei majorități, nu prin propuneri socialiștilor, cu care mărșăluia prin Chișinău Andrei Năstase, liderul PPDA. Ecuația e simplă. Din 2009 până în 2015 nu a existat nici o majoritate pro-europeană fără Partidul Democrat.

Cum vă raportaţi la curentul unionist de pe ambele maluri ale Prutului? Ce mesaj le transmiteţi acestora în contextul în care pe acest segment de electorat sunt doi competitori cu greutate: Traian Băsescu şi independetul George Simion?

Din 1989, când a fost apogeul mișcării de eliberare națională, și până în 2019, curentul unionist din Republica Moldova a pierdut din intensitate. Până acum, tabăra unionistă din Republica Moldova, cu excepții, a fost reprezentată de oameni care au făcut din asta un fel de meserie, s-au ocupat doar de a se bate cu pumnul în piept, „țipălăi adevărați”, nu au explicat care sunt beneficiile, avantajele, cum ar putea să se realizeze unirea, și până la urmă doar au corupt această idee. Nu au făcut nimic pentru a pregăti premisele unirii.

E nevoie la Chișinău de o altfel de forță unionistă, pro-europeană, care să aibă neapărat un partener serios la București. Împreună cu domnul Victor Ponta ne propunem să continuăm logica pașilor concreți care ar crește credibilitatea României astfel încât să creăm premisele pentru a integrarea națională a românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Conform INSCOP, 65,1% din români ar vota unirea la noi, pe malul stâng al Prutului, mai puțin de o treime din populație ar vota pro România, pro Unire.

După ce eu și domnul Victor Ponta am plecat de la cârma guvernelor, și la București, și la Chișinău numărul celora care ar vota unirea a scăzut. Insist pe ceea ce am mai spus cu alte ocazii: mai basarabeni decât Victor Ponta, Corina Crețu, Mihai Tudose, nu există politicieni la București. Ei au demonstrat atașamentul adevărat față de românii de peste Prut prin acțiuni concrete. Comisarul european în exercițiu are origini basarabene, bunicii ei pe linie maternă au reușit să se refugieze în România, scăpând astfel de ororile regimului comunist (deportări, foamete organizată, deznaționalizare).

Pro România este unica echipă care, atunci când vorbește despre dezvoltarea României, o concepe nu doar până la Prut, dar până la Nistru. Și v-am enumerat mai sus acțiunile concrete întreprinse de cei trei premieri de pe lista Pro România. Iată, o astfel de abordare îmi doresc din partea partidelor de la București. Care să ne susțină indiferent de pozițiile politice ale marilor partide europene.

La Bruxelles și București vom contura o perspectivă europeană clară pentru Republica Moldova. Vom pleda pentru o Românie puternică, o Românie unită.

Unde vedeți Republica Moldova în următorii ani sau peste cinci ani?
Integrată în spațiul occidental cu și prin România. Noi suntem datori să creăm premisele pentru integrarea națională a românilor de pe ambele maluri ale Prutului astfel încât cetățenii noștri să decidă în favoarea reîntregirii neamului pentru un viitor comun în spațiul european.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *.
Comentariul va fi reținut pentru moderare.

Câmpul este obligatoriu.
Câmpul este obligatoriu.
Adresa de e-mail este incorectă.

Prețuim și respectăm datele cu caracter personal. Pentru mai multe informații, citește Politica de confidențialitate.

ABONEAZĂ-TE LA NOUTĂȚILE PRO ROMÂNIA

Prețuim și respectăm datele cu caracter personal. Pentru mai multe informații, citește Politica de confidențialitate.