Continutul Principal

CORINA CREŢU, COMISAR EUROPEAN PENTRU POLITICA REGIONALĂ: „Am aprobat proiecte în valoare de 5,8 miliarde euro din fonduri UE”

Data: 25 aprilie 2019

Corina Creţu, comisarul european pentru politică regională, a devenit în ultimii doi ani ţinta atacurilor unor lideri PSD care au acuzat-o că nu ajută autorităţile de la Bucureşti cu privire la derularea unor proiecte cu finanţare europeană. În realitate, comisarul DG Regio a făcut numeroase apeluri, în repetate rânduri, la miniştirii din guvernele Grindeanu, Tudose şi Dăncilă pentru depunerea unor proiecte privind infrastructura mare şi a oferit soluţii inclusiv pentru finanţarea spitalelor regionale de la Cluj Napoca, Craiova şi Iaşi. Din păcate, factorii de decizie politică au preferat să se laude cu rata absorbţiei fondurilor europene, s-au limitat la atacuri la adresa Corinei Creţu şi nu au depus proiectele necesare pentru construirea spitalelor regionale, pentru reabilitarea şi modernizarea infrastructurii feroviare şi pentru construirea de autostrrăzi şi drumuri expres.

Corina Creţu a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu în cadrul căruia ne-a explicat situaţia reală a proiectelor depuse de ţara noastră în actualul exerciţiu bugetar european şi ce se poate rea­liza în cadrul financiar multianual 2021-2027.

Reporter: Care este valoarea totală a fondurilor Europene absorbite de ţara noastră? Care este diferenţa de absorbţie între datele prezentate de minis­terul de resort şi cele reale?

Corina Creţu: La începutul lunii aprilie 2019, rata de absorbţie în România – şi vorbim aici de finanţarea prin politica de coeziune (Fondul de Coeziune, Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor) – era de 21 %, aici fiind inclusă şi pre-finanţarea (14% fără pre-finanţare). Separat, la nivelul fiecărui fond, rata de absorbţie este de 23% (respectiv 17% fără pre-finanţare) pentru Fondul de Coeziune, în timp ce pentru Fondul European de Dezvoltare Regională vorbim de o rată de 19% (aici având pre-finanţarea inclusă).

După cum bine ştiţi, Fondul Social European şi Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor se află în coordonarea colegei mele, Marianne Thyssen, comisar european responsabil pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, competenţe şi mobilitatea forţei de muncă. Cititorii dumneavoastră sau orice persoană interesată să afle mai multe despre situaţia la zi în ceea ce priveşte felul în care sunt cheltuiţi banii europeni în fiecare stat membru, pot să acceseze platforma de date deschise a Comisiei Europene (dis­ponibilă pe site-ul cohesiondata.ec.europa.eu). Aici vor găsi informaţii actualizate despre implementare, precum şi noutăţi zilnice despre rata absorbţiei în ceea ce priveşte fondurile alocate prin politica de coeziune atât pentru fiecare ţară, cât şi la nivelul Uniunii Europene.

Reporter: Care este valoarea totală a proiectelor trimise de România Comisiei Europene?

Corina Creţu: În perioada de programare 2014 – 2020, România a trimis 57 de proiecte majore spre aprobarea Comisiei Europene. Este vorba doar de acele proiecte a căror valoare depăşeşte fiecare 50 de milioane de euro şi care sunt aprobate la Bruxelles. Toate aceste 57 proiecte majore menţionate sunt incluse în Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIMM), Programul Operaţional Regional (POR) şi Programul Operaţional Competitivitate (POC). În calitate de Comisar European pentru politica regională, de la începutul mandatului meu, am aprobat 53 dintre acestea. Mă refer în primul rând la 40 de proiecte fazate – adică proiecte începute în perioada 2007 – 2013, dar a căror finalizare am aprobat să se facă cu bani din perioada 2014-2020 – faza a II-a având o valoare eligibilă de 3,1 miliarde de euro. Am aprobat aceste proiecte majore tocmai pentru ca România să nu piardă finanţarea europeană din exerciţiul financiar trecut, ca urmare a faptului că acestea nu au putut fi terminate în perioada 2007 – 2013.

Patru proiecte se află în evaluarea DG Regio

Reporter: Care este situaţia proiectelor trimise de Ministerul Fondurilor Europene în decembrie 2018? Ne referim la proiectele de combaterea eroziunii costiere, restaurarea şi modernizarea infrastructurii de furnizare a apei şi canalizare în Timiş, Constanţa, Cluj şi Turda, autostrada A0 (viitoare centură nouă a Bucureştiului) dar şi modernizarea liniei de metrou Pipera-Berceni.

Corina Creţu: Înainte de a vă răspunde, ţin să menţionez că am aprobat până acum un total de 13 proiecte noi – a căror valoare eligibilă este de 5,8 miliarde de euro. Câteva dintre aceste proiecte sunt:

– Autostrada Câmpia Turzii -Târgu Mureş – cu o cofinanţare europeană de aproape 250 de milioane de euro;

– Reabilitarea tronsonului de cale ferată Radna-Gurasada-Simeria – cu 1,3 miliarde de euro sprijin financiar european;

– Linia de metrou M6 (Gara de Nord – Aeroportul Otopeni) – cu finanţare europeană de aproape 520 milioane de euro pentru construcţia secţiunii 1 Mai – Tokyo;

– extinderea sistemului naţional de cadastru, în valoare de peste 310 milioane de euro;

– proiecte de modernizare a infrastructurii de apă în judeţele Hunedoara, Alba, Vrancea şi Galaţi;

Aceste proiecte îşi propun modernizarea ecluzelor Agigea, Cernavodă, Ovidiu, Năvodari.

Reporter: Şi totuşi, care este soarta proiectelor depuse în decembrie 2018?

Corina Creţu: Mă bucur că la începutul lunii aprilie, în cadrul unui pachet de 25 de proiecte mari de infrastructură care urmează să fie implementate în 10 s­tate membre, sunt 4 proiecte pe care le-am aprobat pentru România, în valoare de aproape 2 miliarde de euro. Sunt uşor tristă pentru că e foarte posibil ca acestea să fie ultimele proiecte pe care le semnez pentru ţara mea în actualul mandat de comisar european. Dar, haideţi să vă spun despre ce este vorba. În primul rând, aş menţiona modernizarea centurii ocolitoare a Bucureştiului – prin extinderea mai multor segmente ale acesteia, dublarea numărului de benzi pe ambele sensuri şi construirea unei secţiuni de 51 km în partea de sud. Valoarea cofinanţării europene pentru acest proiect de infrastructură rutieră atât de necesar pentru capitala României este de 1 miliard de euro. De asemenea, am aprobat un alt proiect major de infrastructură – în valoare de aproape 100 de milioane de euro – pentru modernizarea magistralei 2 de metrou – Berceni – Pipera. Proiectul prevede achiziţia de garnituri de metrou noi şi reconstruirea şinelor, precum şi modernizarea infrastructurii electrice şi sanitare de-a lungul liniei subterane de 19 km a metroului. Apoi, un alt proiect major pe care l-am semnat este „Protejarea şi reabilitarea zonelor de coastă,” prin a cărui implementare se urmăreşte prevenirea şi gestionarea eroziunii costiere de-a lungul liniei costiere a Mării Negre, în special în zona judeţului Constanţa. Proiectul prevede lucrări la digurile ce separă plajele, lucrări de dragare şi de realimentare a nisipului pe plajele afectate. Co-finanţarea europeană este de 600 de milioane de euro. Iar cel de-al patrulea proiect pe care l-am aprobat în 2 aprilie pentru România vizează dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu apă şi a apelor uzate în judeţul Timiş, în beneficiul a peste 380.000 de locuitori. Sprijinul financiar european pentru acest proiect este de peste 135 de milioane de euro.

Reporter: În afară de acestea, mai sunt şi alte proiecte depuse?

Corina Creţu: Din bilanţul proiectelor majore pentru România din timpul mandatului meu de comisar, precizez că alte 4 proiecte majore noi pentru modernizarea şi extinderea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţele Constanţa, Sălaj, Cluj şi în Ilfov sunt în curs de evaluare la DG REGIO. Valoarea eligibilă a acestor proiecte este de 1,2 miliarde de euro. Menţionez că pentru perioada 2007 – 2013, am aprobat 16 proiecte retrospective, în valoare aproape de 1,3 miliarde de euro. Proiectele retrospective sunt acele proiecte care au fost începute sau realizate iniţial cu fonduri naţionale, inclusiv prin împrumuturi de la instituţii financiare internaţionale precum Banca Europeană de Investiţii (BEI) ori Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Practic, prin aprobarea cofinanţării acestor proiecte cu bani europeni, bugetul României a fost degrevat de plata respectivelor împrumuturi către BEI şi BERD.

Niciun proiect depus pentru reabilitarea şi modernizarea infrastructurii feroviare

Reporter: Câte proiecte au fost trimise de România pentru modernizarea infrastructurii feroviare în ultimele şase luni?

Corina Creţu: În ultima jumătate de an, din păcate, România nu a trimis Comisiei Europene niciun proiect major în domeniul infrastructurii feroviare. Totuşi, în 2018 am aprobat o cofinanţare în valoare de 1,3 miliarde de euro pentru reabilitarea infrastructurii feroviare pe porţiunea Radna-Gurasada-Simeria. Totodată, în cadrul unei întâlniri din luna martie între experţii DG REGIO şi autorităţile române, acestea din urmă au informat că intenţionează să trimită spre aprobare la Bruxelles un nou proiect de reabilitare a infrastructurii feroviare – tronsonul Caransebeş-Arad-Timişoara – cu o valoare a finanţării europene estimată la 1,3 miliarde de euro.

Reporter: Câte proiecte din ţara noastră se află în faza T+3 de finanţare până în 2023?

Corina Creţu: Dintr-un total de 57 de proiecte majore aprobate sau aflate încă în evaluarea Comisiei – aşa cum am explicat deja ceva mai devreme – 16 ar urma să fie finalizate spre sfârşitul anului 2023. Totuşi, în cazuri justificate, autorităţile române pot să solicite extinderea perioadei de implementare până în 2023 şi pentru alte proiecte pentru care iniţial au stabilit un alt termen final de realizare.

Reporter: Care sunt deficienţele pe care le-aţi identificat în proiectele trimise? Cum pot fi ele rezolvate pentru a nu pierde finanţarea europeană?

Corina Creţu: Din păcate, perioada de finanţare 2014-2020 a început fără ca România să aibă o astfel de listă cu proiecte mature şi care să poată fi imediat implementate, aşa cum au făcut multe alte ţări. Iar această situaţie a produs întârzieri semnificative în faza de implementare a proiectelor, afectând, implicit, şi rata de absorbţie. Pentru a ajuta autorităţile române să depăşească această problemă Comisia Europeană a oferit asistenţă tehnică la pregătirea proiectelor. Lipsa unei liste cu proiecte mari şi de calitate, care să poată să consume banii europeni încă de la începutul actualei perioade de programare, a fost doar un aspect cu efecte negative asupra utilizării banilor europeni. Şi procedura de achiziţii publice a rămas un obstacol major în calea implementării proiectelor. După cum se ştie, achiziţiile publice nu pot fi făcute până când contestaţiile depuse pentru câştigarea unui contract nu sunt soluţionate în instanţă. Şi aici se pierde foarte mult timp. Cred că e absolut necesar – şi am spus în mod repetat acest lucru: trebuie găsită cât mai repede o soluţie legală (poate fi vorba de modificarea legislaţiei în vigoare) care să permită judecarea mai rapidă a contestaţiilor. Cu siguranţă că un termen mai scurt de soluţionare a eventualelor contestaţii – să spunem, maximum 6 luni, cum există în alte state membre ale Uniunii Europene – ar ajuta mult la implementarea proiectelor. Totodată, mai e vorba şi de faptul că România trebuie să ia măsuri concrete care să ducă la o mai bună coordonare la nivelul instituţiilor implicate în implementarea proiectelor europene.

Măsuri pentru absorbţia rapidă a fondurilor europene

Reporter: Ce credeţi că trebuie făcut pentru a ne asigura că absorbţia fondurilor europene alocate ţării noastre să fie mai mare în viitorul buget al UE?

Corina Creţu: Birocraţia, legislaţia mult prea complicată, precum şi dificultăţile generate de felul în care se derulează achiziţiile publice, toate acestea sunt obstacole în calea unei absorbţii mai rapide. Cred că, pentru a nu irosi şansa istorică pe care o avem în ceea ce priveşte folosirea fondurilor europene şi după 2020 – adică alocările din următorul buget european – România trebuie să ia câteva decizii importante. Pentru că, aşa cum spun adesea, banii nu sunt totul. E nevoie de o pregătire atentă şi temeinică a proiectelor, e nevoie de administraţii eficiente în implementarea proiectelor, e nevoie de reguli mai simple şi de mai puţină birocraţie când vine vorba de depunerea cererilor pentru finanţare europeană. Trebuie luate măsuri concrete care să asigure o mai bună coordonare la nivelul tuturor instituţiilor din România implicate în implementarea proiectelor cu finanţare europeană. Apoi, o altă condiţie este pregătirea din timp a unei liste de rezervă cu proiecte de calitate. Serviciile mele discută deja cu autorităţile române despre cum pot să sprijine şi mai mult pregătirea unei astfel de liste de proiecte pentru perioada de după 2020. Am spus şi o repet: aşa cum au făcut şi până acum, în actuala perioadă de programare (2014 – 2020), experţii Comisiei Europene sunt gata să ajute autorităţile române în direcţia simplificării procedurilor şi a regulilor de întocmire, depunere şi selecţie a proiectelor; după cum există disponibilitate maximă de a oferi în continuare asistenţă necesară şi beneficiarilor de fonduri europene.

Reporter: În viitorul cadru financiar multianual credeţi că va exista vreo posibilitate pentru finanţarea din fonduri europene a unor proiecte dedicate unui stat membru UE împreună cu ţări din Parteneriatul Estic? De exemplu ar putea fi finanţate proiecte către autorităţile române în tandem cu cele din Republica Moldova şi Ucraina?

Corina Creţu: Există şi în prezent posibilitatea de finanţare din fonduri europene a proiectelor de cooperare transfrontalieră între România, Republica Moldova şi Ucraina. De altfel, în actualul exerciţiu bugetar, România este implicată în patru programe de cooperare transfrontalieră: unul cu Ucraina, unul cu Republica Moldova, un altul pe care îl derulează împreună cu Ungaria, Slovacia şi Ucraina; precum şi unul cu ţările din jurul Mării Negre (cum ar fi de exemplu Turcia sau Georgia). Ca să dau un exemplu, Programul Operaţional Comun România – Republica Moldova are un buget de peste 80 de milioane de euro pentru perioada 2014-2020, finanţarea fiind asigurată prin Instrumentul European de Vecinătate (ENI). După 2020, programele de cooperare dintre România şi vecinii din Est vor continua. După cum ştiţi, negocierile între Comisia Europeană, Consiliul UE şi Parlamentul European în privinţa viitorului buget multianual european, precum şi al reglementărilor legale pentru toate programele de cooperare pe frontierele externe ale UE sunt în derulare. Bineînţeles, Comisia Europeană este ferm hotărâtă să continue această cooperare în direcţia promovării relaţiilor de bună vecinătate, cu speranţa că vom putea vorbi în viitor de reguli similare cu cele privind cooperarea transfrontalieră dintre statele membre ale Uniunii, cum sunt, de exemplu, cele dintre România şi Bulgaria.

Reporter: Vă mulţumesc!

sursa http://www.bursa.ro

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *.
Comentariul va fi reținut pentru moderare.

Câmpul este obligatoriu.
Câmpul este obligatoriu.
Adresa de e-mail este incorectă.

Prețuim și respectăm datele cu caracter personal. Pentru mai multe informații, citește Politica de confidențialitate.

ABONEAZĂ-TE LA NOUTĂȚILE PRO ROMÂNIA

Prețuim și respectăm datele cu caracter personal. Pentru mai multe informații, citește Politica de confidențialitate.