Continutul Principal

Corina Creţu: Statele membre se luptă de ani buni să aibă strategii macroregionale, dar nu au proiecte comune

Data: 27 iunie 2019

Statele membre se luptă de ani buni să aibă strategii macroregionale, dar de fapt acestea nu au proiecte comune, transnaţionale, ceea ce mi se pare ciudat, a declarat, joi, la Forumul anual al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), organizat la Palatul Parlamentului, Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu.

„Strategiile noastre macroregionale aduc laolaltă principalele obiective pe care le-am avut în decursul mandatului meu. Unul dintre obiective este că nu ar trebui să lăsăm în urmă niciun locuitor din această zonă şi că nu ar trebui să o implementăm doar în regiuni mai dezvoltate, lăsându-le în urmă pe cele mai puţin dezvoltate. În calitate de europeni, ne este mult mai bine atunci când colaborăm într-un mod transfontalier şi când facem schimb de idei. Mi se pare puţin ciudat să observ cum statele membre se luptă de ani buni să aibă strategi macroregionale, când de fapt acestea nu au proiecte comune, nu au proiecte transnaţionale. Este o mare enigmă pentru mine. De ce, după ce încerci să pui la cale planuri şi strategii macroregionale, apar astfel de piedici? Fondurile europene, afacerile au un rol important în sector, dar este nevoie de o anumită coordonare a lor”, a spus Creţu.

Oficialul european a adus în discuţie proiectul „Freeway Danube”, care vizează creşterea navigabilităţii pe Dunăre.

„Giurgiu este un oraş românesc cu ieşire la Dunăre. Navigabilitatea în acest oraş a crescut foarte mult şi anul trecut am avut plăcerea să îl întâlnesc pr ministrul bulgar al Transporturilor în România. E foarte clar că dacă o anumită porţiune nu funcţionează, circulaţia pe întregul fluviu este compromisă. S-a înţeles care a fost poziţia mea şi importanţa de a rezolva această problemă, iar acum avem proiectul Freeway Danube care şi-a asumat ca obiectiv creşterea navigabilităţii pe Dunăre. Un astfel de proiect ar trebui să producă rezultate concrete. Ultimul raport al comisarilor europeni, din 2019, privind macro-strategiile, ne oferă exemple despre unde am reuşit să ajungem colaborând. În cei cinci ani cât s-a elaborat Strategia dunăreană am fost foarte frustrată, pentru că proiectul mi-a fost atât de drag şi am văzut doar subsecretari de stat, deci oameni care nu puteau să ia deciziile relevante şi care nu puteau demara proiecte. Ne întâlneam doar pentru a lua masa şi pentru a discuta. De ce ne-am luptat atât de mult pentru Strategia Dunării? De ce România şi Bulgaria s-au luptat, timp de opt ani, de a elabora Strategia dunăreană pentru ca apoi să nu se implice persoanele relevante?”, a subliniat comisarul european.

România găzduieşte la Bucureşti cel de-al VIII-lea Forum anual al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), organizat la Palatul Parlamentului, de Ministerul Afacerilor Externe, alături de Comisia Europeană şi Programul Transnaţional Dunărean (DTP).

În perioada 1 noiembrie 2018 – 30 octombrie 2019, România deţine Preşedinţia rotativă a SUERD, în urma deciziei consensuale a participanţilor.

Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, lansată în anul 2011, este una dintre cele patru macro-strategii existente la nivelul Uniunii Europene, şi reprezintă un mecanism de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice, sociale şi teritoriale a acestei macro-regiuni.

La Strategie participă 14 ţări dunărene, dintre care nouă state membre ale UE (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania, ca stat federal, landurile Baden-Württemberg şi Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi cinci state terţe (Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina).

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *.
Comentariul va fi reținut pentru moderare.

Câmpul este obligatoriu.
Câmpul este obligatoriu.
Adresa de e-mail este incorectă.

Prețuim și respectăm datele cu caracter personal. Pentru mai multe informații, citește Politica de confidențialitate.

ABONEAZĂ-TE LA NOUTĂȚILE PRO ROMÂNIA

Prețuim și respectăm datele cu caracter personal. Pentru mai multe informații, citește Politica de confidențialitate.