Oficialii europeni nu au dorit să marcheze finalizarea Uniunii Pieţelor de Capital în mandatul preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, este de părere Mircea Ursache, fostul vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) susţinând că acest lucru este cauzat de o serie de elemente din de sfera politică.

Mircea Ursache ne-a declarat: „Pentru pieţele finaciare nonbancare din România, ziua de ieri (n.r. alatăieri, când au avut loc alegerile europarlamentare şi referendum-ul pe justiţie) a însemnat şi un mesaj important, care vizează nevoia de avea o piaţă de capital unică, la nivel european. Din nefericire, proiectul iniţiat încă de acum cinci ani, de creare a pieţei de capital unice europene, nu va fi finalizat în mandatul nostru. Este un lucru grav fiindcă remarcăm că, unul dintre puţinele proiecte pe care Uniunea Europeană şi le-a propus, nu se îndeplineşte în mandatul nostru la conducerea Consiliului Uniunii Europene şi că abia în mandatul viitor (n.r. al Finlandei) vom vedea constituită această piaţă”.

Potrivit fostului oficial al ASF, explicaţia derivă din faptul că oficialii europeni, nu au dorit, în niciun caz, să marcheze un astfel de eveniment într-o piaţă de capital ca a ţării noastre.

„Evident, primul element ţine de faptul că avem încă o piaţă de frontieră, ca urmare a refuzului politic al actualei majorităţi de a îndeplini şi ultimul criteriu, al lichidităţii, pentru a accede la statutul de piaţă emergentă”, a spus Mircea Ursache care a adăugat: „Concret, este vorba despre listarea Hidroelectrica şi aş vrea să reamintesc că, abia în urmă cu puţin mai mult de o săptămână compania a anunţat selecţia casei de avocatură care să facă parte din consorţiul ce va realiza documentaţia şi prospectul pentru listare. Este clar vina noastră”.

Mircea Ursache a continuat: „Al doilea element pentru care factorii europeni nu s-au arătat deloc dornici de a finaliza proiectul Uniunii Pieţelor de Capital în mandatul preşedinţiei ţării noaste este legat de lipsa totală de predictibilitate pe care România o manifestă în elaboarea legislaţiei, indiferent că este vorba despre Codul Fiscal sau că este vorba despre renumita Ordonanţă 114 care, potrivit unor informaţii vehiculate în spaţiul public, este de natură de a fi investigată şi din perspectiva unei posibile manipulări a pieţei”.

Al treilea motiv invocat de fostul vicepreşdinte al ASF este legat de percepţia europeană că, în ţara noastră, declaraţia politică excede reglementările pieţei de capital.

„În ultimii ani, am avut numeroase declaraţii ale unor oficiali guvernamentali care au produs perturbaţii mari în piaţa bursieră, pe care le-am comentat la timpul respectiv”, a spus Mircea Ursache.

Fostul oficial al ASF a adăugat: „Nu în ultimul rând, elementul cel mai important pe care cred că trebuie să-l consemnez la o zi după alegerile europarlamentare din România este faptul că factorii europeni, care îşi doresc o piaţă unică, transparentă, corectă, în care investitorii să aibă condiţii şi tratamente egale, se lovesc în România de lipsa de reacţie a Autorităţii de Supraveghere Financiară faţă de toate demesurile de a anula una dintre cele mai mari surse de economisire a populaţiei, care este Pilonul II de pensii.

Proiectul de act normativ (n.r. prin care se creează posibilitatea ca Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private să poată deveni administrator special pentru pensiile private) trezeşte numeroase semne de întrebare dacă nu cumva asistăm la o pierdere a independenţei Autorităţii şi o alipire a ei de decidendul guvernamental”.

Potrivit fostului vicepreşedinte al ASF, autorităţile financiare din statele membre ale Uniunii Europene sunt independente, se finanţează din piaţă şi nu din bugetul consolidat al statelor respective.

„Ca atare, aceste autorităţi trebuie să reprezinte piaţa şi nicidecum guvernele. Este limpede pentru toată lumea că, în cazul acestui act normativ care deschide porţile pentru transferul celor peste 10,4 miliarde de euro, din Pilonul II în Pilonul I, ne aflăm în faţa unei cârdăşii între membrii consiliului ASF şi reprezentanţi ai Ministerului de Finanţe şi ai Guvernului”, a spus Mircea Ursache.

Domnia sa a ţinut să adauge că, în ceea ce priveşte modul în care banii din fondurile Pilon II vor fi utilizaţi în parteneriate public-private, ne aflăm în faţa unei dezinformări masive.

„Parteneriatul public-privat, indiferent de cotele de participare ale investitorilor privaţi şi a Statului Român, trebuie să conducă la randamente. Să nu uităm că, începând cu 2026, încep să se plătească pensiile Pilon II şi ca atare, nişte spitale care vor produce profit peste zeci de ani înseamnă bani plasaţi într-o investiţie lentă şi cu puţine şanse de a fi recuperată”, a spus Mircea Ursache, adăugând: „Acelaşi lucru este valabil şi pentru construcţia de autostrăzi. Să nu uităm că în parteneriatul public-privat există, pe lângă riscul constructorilor, un risc pe diferenţă. Dacă nu se îndeplinesc condiţiile din studiul de fezabilitate, diferenţa trebuie suportată de părţi şi se poate ajunge în situaţia în care fondurile de pensii să suporte acest risc pe diferenţă. Deci este bine să avertizăm pe toată lumea că acest proiect de act normativ este îndreptat împotriva contribuabililor”.

Mircea Ursache a mai spus: Ziua de 26 mai 2019 va însemna mult pentru piaţa de capital din ţara noastră, care chemată chiar mâine (n.r. astăzi), la o conferinţă organizată de cotidianul dumneavoastră, legată de strategia de dezvoltare a României, iar aceste lucruri trebuie spuse cu sinceritate pentru că altfel reprezentanţii puterii vor încerca să le treacă şi pe acestea sub preş”.

Săptămâna trecută, Guvernul a aprobat ca Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private să poată deveni administrator special pentru fondurile de pensii administrate privat din cadrul Pilonului II, propunere venită din partea ASF. Totodată, referitor la legislaţia privind parteneriatul public-privat a mai fost aprobată reglementarea modului de implicare în finanţarea proiectelor strategice de investiţii a fondurilor sau a societăţilor de investiţii, inclusiv a fondurilor de pensii administrate privat.