Continutul Principal

Populismul nu e mort, populismul se transformă

Data: 9 decembrie 2019

Florin Câțu a promis că va merge în Parlament și va spune, pentru prima dată în ultimii trei ani, adevărul despre finanțele țării. Lăsând la o parte hiperbolele domnului Câțu, m-aș aștepta, dacă este sincer, să ne spună că în ultimii trei ani politicienii au luat decizii economice populiste periculoase, care ne-au dus într-o criză bugetară (4,4% deficit în acest an) și care se poate transforma într-o criză economică, dacă populismul nu este curmat rapid. Mă îndoiesc că va spune asta. Politicile guvernului Orban de până acum și măsurile trecute prin Parlament de noua majoritate ne arată că s-a schimbat un tip de populism cu un altul. Singura diferență între PSD-iști și PNL-iști este că primii promiteau salarii și pensii mari, în timp ce PNL-iștii promit taxe mai mici (în 2018, aveam deja cele mai mici venituri bugetare ca procent din PIB din UE, conform Eurostat). Altfel, politicile sunt la fel de populiste. Și unii și alții iau măsuri fără să aibă acoperire bugetară pentru ele și încearcă să ne convingă că acestea nu vor avea consecințe negative în timp. Precum Jana din cântecul lui Mihai Mărgineanu, populismul nu e mort, populismul se transformă.

S-a eliminat supra-acciza. Excelent, veți spune. Vom plăti mai puțin la pompă și inflația va scădea. Puțin probabil să se întâmple așa. Când se elimină o taxă, prețul nu se reduce imediat. Producătorul poate păstra diferența și prețurile rămân aproape neschimbate. Însă, există soluții pentru ca prețurile să scadă odată cu eliminarea unei taxe. Când guvernul Ponta a redus, în 2013, TVA-ul la pâine, au existat discuții cu producătorii din panificație pentru a ne asigura că prețul va fi redus la consumatori atunci când măsura va fi în vigoare. Mai mult, atunci au fost introduse și controale pentru a reduce evaziunea. Măsura a fost prezentată ca fiind una temporară, continuarea ei depinzând de rezultatele observate după un an. Efectele au fost pozitive: prețul a scăzut, evaziunea a scăzut și sectorul a avut de câștigat, conform unui studiu de impact realizat la Ministerul Finanțelor la un an după scăderea TVA-ului la pâine. În cazul eliminării supra-accizei nu s-au luat astfel de măsuri și de aceea nu mă aștept că scăderile de preț să fie spectaculoase. Cât despre inflație, să nu vă așteptați să scadă. Se pregătesc să crească, la pachet, prețurile la electricitate și gaze, care se vor liberaliza complet, începând cu 1 octombrie 2020, conform unui proiect al guvernului de modificare al legii energiei și a gazelor naturale. Singurul lucru cert este că rămânem cu o gaură în buget, că urmare a eliminării supra-accizei.

Singura măsură enunțată de Florin Câțu care ar aduce bani la buget este privatizarea CEC. Există, cu siguranță multe argumente pentru privatizarea băncii de stat. Însă, dacă folosim privatizarea doar pentru a avea bani pentru plata pensiilor și salariilor promise de PSD, e că și cum vindem o casă ca să mâncam astăzi. Pe termen mediu și lung nu rezolvăm nimic.

L-am auzit pe Ludovic Orban propunând o soluție pe care, din păcate, a retractat-o aproape imediat după ce a lansat-o: introducerea taxei de mediu. Această măsură nu numai că ar aduce bani la buget, dar ar reduce poluarea care înregistrează niveluri foarte mari în marile orașe, cu efecte extrem e grave asupra sănătății. Nu ne preocupăm prea mult de mediu, însă pe termen mediu și lung vom fi afectați de tăierile masive de copaci, de depozitele neconforme de deșeuri și de poluare. Comisia Europeană dorește să lanseze un European Green Deal, un pachet major de măsuri care să protejeze mediul în primele 100 de zile ale Comisiei. Noi nu vorbim despre asta. Orban nu vorbește despre faptul că aerul pe care îl respirăm în mai toate sectoarele în Capitală te condamnă la boli respiratorii și că cei mai expuși sunt copiii care pot avea probleme grave de sănătate mai târziu. Orban a ales calea ușoară, adică cea populistă. Mai exact, și-a retras declarația spunând că nu va introduce nicio taxă în 2020.

Guvernul Orban nu a zis nimic până acum despre transferul profiturilor, deși lupta ANAF cu exportul profiturilor prin mecanismul prețurilor de transfer ar putea aduce sume importante la buget. Conform datelor publicate de Guvern odată cu rectificarea bugetară, impozitul pe profit colectat este cu 349 milioane de lei mai mic decât cel de anul trecut. Nu este logic, din moment de rata de impozitare e aceeași și firmele au performat, atât timp cât avem creștere economică. Dacă se întărește direcția de prețuri de transfer din ANAF, care a fost decimată după ce am plecat de la Ministerul Finanțelor, această direcție ar putea să aplice tratatul internațional de schimb de date fiscale și financiare încheiat cu 52 state, inclusiv paradisuri fiscale, pe care l-am semnat în 2014.

Ce e drept, guvernul Orban vine cu reduceri de cheltuieli, dar care sunt mai degrabă un plasture peste rană decât un tratament serios cu antibiotice. Problemele sunt majore. Cheltuielile cu personalul au crescut cu 19,5% față de anul trecut și vor ajunge la 10% din PIB în 2020. Faptul că salariile demnitarilor nu se indexează cu salariul minim este apă de ploaie, comparativ cu restul cheltuielilor publice. Sună bine, însă. Populist, aș spune. Dacă nu vrem corupție, trebuie să asiguram salarii decente pentru demnitari. Nu crede nimeni în povești precum cea despre un lider politic care trăiește cu 3.000 de lei pe lună. Ar trebui să ne dorim oameni cinstiți în Guvern, care să trăiască dintr-un salariu decent, nu unii care caute surse de venit alternative pentru că li se micșorează salariul.

Raluca Turcan a anunțat că va reduce din personalul ministerelor, mai exact, la Ministerul Dezvoltării se va reduce cu 40% numărul de demnitari, cu 30% personalul de conducere și cu 20% numărul celor care lucrează în execuție. Astfel de reduceri din pix s-au mai făcut și pe timpul lui Boc. Ei bine, nu așa se fac reducerile de personal. Trebuie un „spending review”, o analiză serioasă făcută de specialiști din afara sistemului public pentru a stabili cum pot fi tăiate cheltuielile fără a afecta activitatea unei instituții. Pot să va spun sigur că sunt instituții supradimensionate, dar sunt multe direcții, cum este cea de prețuri de transfer din ANAF, unde e nevoie de mai mulți oameni. Unde trebuie tăiat trebuie să ne spună niște specialiști și nu doar ministrul de resort sau oamenii din minister.

O soluție de bun simț care ar putea rezolva multe dintre problemele legate de cheltuielile publice, ar fi reorganizarea teritorială. Nu e cazul să avem atât de multe unități administrativ teritoriale. Avem 2.859 comune, 320 de orașe și 103 municipii. Sunt mult prea multe pentru populația din țară. Pentru fiecare UAT, există primar și structură locală la primărie. Însă, dorește guvernul PNL să apuce taurul de coarne? Să lase fără slujbe mulți primari de comune și toți angajații care depind de el? Probabil că nu, pentru că urmează alegeri și nu doresc să supere primării.

Tocmai pentru că urmează două rânduri de alegeri, nu prea văd că acest guvern va ieși din logica populismului. Criza bugetară de azi, probabil, se va transforma în criză economică. În 2021, cine va fi la putere va plăti oalele sparte de PSD și de PNL.  Am participat vineri la un seminar la Harvard Kennedy School și unul dintre profesori menționa că votanții înțeleg consecințele unor astfel de politici populiste de creșteri de cheltuieli și scăderi de taxe fără limită în anii de alegeri, abia după 3-5 cicluri electorale. Ar fi cam a doua oară în ultimii 10 ani când avem de a face cu politici populiste în ani de alegeri. Dacă ne luam după cei de la Harvard, mai avem câteva cicluri electorale ca să învățam care sunt consecințele acestor politici nocive. Trag speranța că românii sunt mai deștepți și se vor trezi mai devreme decât prognozează specialiștii americani!

 

Ioana Petrescu – vicepreședinte PRO România

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *.
Comentariul va fi reținut pentru moderare.

Câmpul este obligatoriu.
Câmpul este obligatoriu.
Adresa de e-mail este incorectă.

Prețuim și respectăm datele cu caracter personal. Pentru mai multe informații, citește Politica de confidențialitate.

ABONEAZĂ-TE LA NOUTĂȚILE PRO ROMÂNIA

Prețuim și respectăm datele cu caracter personal. Pentru mai multe informații, citește Politica de confidențialitate.