Continutul Principal

Proiectul ASF este condus spre deces de o echipă de neprofesionişti

Data: 13 mai 2020

Suntem Într-o perioadă în care, ca niciodată până acum, pieţele financiare nebancare sunt în fierbere şi puţini sunt cei care îşi mai amintesc de data de 30 aprilie 2013 când a luat fiinţă Autoritatea de Supraveghere Financiară a României. Unind sub aceeaşi conducere trei foste autorităţi (Comisia Naţională de Valori Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisia de Supraveghere a Pensiilor Private), asupra cărora planau informaţii de suficienţă, neperformanţă şi chiar corupţie, noua Autoritate reprezenta pentru cele trei pieţe semnalul unei noi abordări, europene în ceea ce priveşte legislaţia, autorizarea şi controlul. Din păcate, această decizie lăudabilă a guvernului Ponta, a demarat cu grave probleme de imagine în sectorul asigurărilor care au culminat cu schimbarea primului preşedinte al Autorităţii, dar şi cu o necesară restructurare la nivelul Consiliului ASF şi a direcţiilor de specialitate. Acest rol l-a jucat al doilea preşedinte, Mişu Negriţoiu, care a reuşit să ordoneze nevoile pieţei prin proiecte la nivelul celor trei sectoare de activitate. Din păcate, acesta a fost victima deciziei politice a unui fost prim-ministru, Mihai Tudose, supărat că Mişu Negriţoiu nu i-a promovat o persoană pe care o susţinea. Din nefericire, toate programele iniţiate de Mişu Negriţoiu au fost năruite sub preşedinţia celui de al treilea preşedinte ASF, Leonard Badea, perioadă tristă în viaţa ASF şi a pieţelor financiare nebancare, caracterizată prin lipsa totală de transparenţă, frica de decizie şi o politică de personal prin aducerea în Autoritate a unei pleiade de nespecialişti, de regulă rude şi prieteni ai politicienilor, ascunşi în tot felul de direcţii care nu se încadrau în obiectul principal de activitate al ASF. S-a ajuns astfel la trista situaţie în care peste 50% din angajaţii ASF nu lucrează în sectoarele de specialitate: pieţele de capital, pensii private şi asigurări. De altfel nici membrii Consiliului ASF nu justifică prin activitatea lor calitatea în care au fost numiţi de trio-ul Dragnea, Vâlcov, Socol. Simpla radiografie a angajaţilor din ASF arată (nu ştiu de ce nu se publică organigrama şi numele fiecărui angajat) gradul de rudenie, prietenie şi relaţie cu politicieni, transformând ASF dintr-o instituţie independentă politic, finanţată de actorii din pieţe supravegheaţi şi autorizaţi de ASF, într-o instituţie obedientă faţă de PSD.

În toate programele pe care ASF le-a derulat în perioada 2013-2018, transparenţa decizională a fost o cerinţă a entităţilor din piaţă, obligate să raporteze periodic deciziile, situaţiile financiare sau să prezinte orice eveniment din viaţa acestora. Din păcate cea mai netransparentă instituţie este chiar Autoritatea care în ultimul an şi jumătate nu a avut decât apariţii sporadice, membrii Consiliului lipsind de la Conferinţe şi dezbateri, lucrând acte normative pe ascuns, fără consultarea actorilor din piaţă sau avizând cu ochii închişi acte îndreptate împotriva performanţelor pieţei, aşa cum a fost cazul defunctei OUG nr. 14/2018.

Dacă la nivelul Curţii Constituţionale sau Înaltei Curţi de Casaţie şi Jus­tiţie se comunică modul cum au votat cei abilitaţi, cu justificarea votului, la ASF continuă să se interzică publicarea modului în care au votat fiecare din membrii Consiliului şi respectiv explicaţia votului. De altfel, toate măsurile de aşa zisă securitate a informaţiilor luate în ASF de la venirea lui Leonard Badea nu reprezentau decât modalităţi de a ascunde adevăruri.

Aşadar, la şapte ani de la constituirea ASF, asistăm la existenţa unei autorităţi inerte la programele europene, netransparentă, cu practici neadecvate, un acoperiş pentru mulţi angajaţi neprofesionişti, într-un cuvânt neperformantă. Dacă adăugăm bâlbâiala şi amânarea luării deciziilor, de multe ori părtinitoare, ajungem la concluzia firească că în iunie, la prezentarea raportului ASF pe anul 2019 în comisiile de specialitate ale Parlamentului, să avem, pentru prima dată în istoria ASF şi a fostelor autorităţi, un raport negativ care să conducă la o demitere în bloc a membrilor Consiliului ASF, la o sesizare a curţii de Conturi cu privire la cheltuirea sumelor din venituri şi chiar a DIICOT pentru fapte semnalate în numeroase cazuri de entităţile din piaţă sau mass-media.

Deşi una din variantele vehiculate pentru soluţionarea problemelor care ancrasează activitatea ASF, a fost dizolvarea ASF şi crearea a două autorităţi după modelul existent la Uniunea Europeană (o autoritate pentru piaţa de capital subordonată ESMA şi alta pentru asigurări şi pensii private în coordonarea EIOPA), problema de fond nu este aceasta, ci componenta Consiliului ASF sau a viitoarelor Consilii în eventualitatea acestei variante.

Recenta iniţiativă legislativă prin care se pune capăt intrării în Conducerea Autorităţii a celor fără experienţă, expertiză şi calificare pare că rezolvă problema. Cred însă că oricare variantă s-ar alege, reprezentanţii asociaţiilor profesionale din piaţa de capital, asigurări şi pensii private trebuie să-şi găsească locul în structura de conducere a Autorităţii.

Dar cea mai importantă modificare pe care o văd în structura ASF este cea de regândire a direcţiilor şi serviciilor în favoarea celor strict legate de autorizare, control, supraveghere şi reglementare, dar şi de asanare a personalului la nivelul minim necesar.

Fundamental este însă să se schimbe modul de lucru între membrii Consiliului ASF şi direcţiile de specialitate. Concret, astăzi în direcţii şi servicii se analizează şi se redactează rapoarte care sunt înaintate cu propuneri către Consiliul ASF, astfel încât neprofesioniştii din Consiliu se ascund în spatele acestor propuneri, în general lipsa de calificare mergând mână în mână cu laşitatea şi frica de decizii. De aceea, este imperios necesar ca în viitor direcţiile de specialitate să analizeze şi să redacteze rapoarte, sinteze, note în conformitate cu legislaţia în vigoare, realizând practic o radiografie a cazului (control, autorizări etc) şi nefăcând nici o propunere. Decizia trebuie să fie apanajul exclusiv al membrilor Consiliului ASF şi nicidecum o cale de a o justifica prin propunerea direcţiilor.

La şapte ani de la Constituirea ASF, proiect generos şi necesar acceptat de jucătorii din piaţă este condus spre deces în ultimul an şi jumătate de o echipă de neprofesionişti.

Mircea Ursache

Sursa: bursa.ro

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *.
Comentariul va fi reținut pentru moderare.

Câmpul este obligatoriu.
Câmpul este obligatoriu.
Adresa de e-mail este incorectă.

Prețuim și respectăm datele cu caracter personal. Pentru mai multe informații, citește Politica de confidențialitate.

ABONEAZĂ-TE LA NOUTĂȚILE PRO ROMÂNIA

Prețuim și respectăm datele cu caracter personal. Pentru mai multe informații, citește Politica de confidențialitate.